mânca
罗马尼亚语
词源
源自通俗拉丁语 *manucāre，源自拉丁语 manducāre，manducō的现在主动不定式。对比意大利语 manucare，manducare的变体，mangiare的弃用变体（借自法语）。
发音
- IPA(帮助)：[mɨnˈka]
动词
a mânca（第三人称单数现在式 mănâncă，过去分词 mâncat） 第一类变位
变位
mânca 的变位 (第一类变位, 无中缀)
| 不定式 | a mânca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 动名词 | mâncând | ||||||
| 过去分词 | mâncat | ||||||
| 数 | 单数 | 复数 | |||||
| 人称 | 第一人称 | 第二人称 | 第三人称 | 第一人称 | 第二人称 | 第三人称 | |
| 直陈式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 现在时 | mănânc | mănânci | mănâncă | mâncăm | mâncați | mănâncă | |
| 过去进行时 | mâncam | mâncai | mânca | mâncam | mâncați | mâncau | |
| 简单完成时 | mâncai | mâncași | mâncă | mâncarăm | mâncarăți | mâncară | |
| 过去完成时 | mâncasem | mâncaseși | mâncase | mâncaserăm | mâncaserăți | mâncaseră | |
| 虚拟式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 现在时 | să mănânc | să mănânci | să mănânce | să mâncăm | să mâncați | să mănânce | |
| 命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
| 肯定 | mănâncă | mâncați | |||||
| 否定 | nu mânca | nu mâncați | |||||